Accesul monumental în cartierele Iosefin şi Elisabetin: Palatul Direcţiei Apelor şi Palatul Franz Marschall

Cu permisiunea redacţiei Monitorului Primăriei Timişoara, preluăm articole care prezintă în detaliu istoria şi arhitectura cartierului Fabric.

Mai jos este articolul publicat în nr.98 din iunie 2011.

X Accesul monumental în cartierele Iosefin şi Elisabetin: Palatul Direcţiei Apelor şi Palatul Franz Marschall

Podul Traian, Palatul Direcţiei Apelor Banat şi Palatul Franz Marschall constituie un ansamblu, ce formează o poartă de intrare simbolică în cartierele Iosefin şi Elisabetin, asemănător, ca perioadă de construire şi factură stilistică, cu ansamblul format de podul Decebal, Palatul Neptun şi poarta Parcului Regina Maria din Fabric.

Din punct de vedere istoric, Bd. 16 Decembrie forma graniţa dintre cartierele Iosefin şi Elisabetin. Venind dinspre cartierul Cetate, casele din partea dreaptă a străzii (spre nord-vest) sunt amplasate în cartierul Iosefin, cele din stânga (spre sud-est) în Elisabetin.
În literatura de popularizare s-au publicat numeroase erori referitoare la evoluţia istorică a celor două cartiere.

Despre Elisabetin s-a afirmat că “a luat naştere în 1716/18 ... probabil pe locul unei foste mahalale turceşti”. Hărţile exacte din 1716, 1717 şi 1734 demonstrează incontestabil că în zona celor două cartiere până după anul 1734 nu au existat nici un fel de construcţii, nici turceşti, nici de vreun alt fel.

Despre Iosefin s-a afirmat că ar fi apărut în 1773. În realitate construirea nucleului iniţial al cartierului numit Suburbia Germană (Teutsche Vor Staadt) sau Noile Maiere Germane (Neue Teutsche Mayer Hoff) a fost aprobată în anul 1744. În 1773 cu prilejul vizitei împăratului Iosif II., fiul Mariei Theresia, cartierul primeşte numele de Iosefin (Josephstadt).
Până după 1746 – 1750 pe teritoriul Elisabetinului nu exisatau decât patru incinte (grădini)  cu clădiri, numite Maierele Vechi. Una dintre ele, denumită astăzi în mod greşit “casa turcească” (Str. Evlia Celebi 2), aparţinea în 1746 căpitanului inginer Kaspar Dissel. Cartierul de locuit a apărut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În 1896 primeşte numele de Elisabetin (Erzsébetváros, Elisabethstadt, Jelisavetin Grad) în cinstea împărătesei Austriei şi reginei Ungariei, Elisabeta (Elisabeth, Erzsébet).

Până în 1892 pe locul palatelor Direcţiei Apelor şi Franz Marschall se găsea Esplanada cetăţii, terenul pe care era interzis a se construi. Pe baza planurilor de urbanism din anii 1893 – 1895 se trece la construirea de clădiri în această zonă.

Palatul Direcţiei Apelor
Compoziţia plastică a edificiului este dominată de volumul impunător al acoperişului traveei centrale, rezolvat în forma unui turn-cupolă monumental (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 2, arh. Lipot Baumhorn, constructor arh. Karl Hart, aut. de construire 13.08.1900, terminat la 29.08.1901). Clădirii, care iniţial avea numai parter şi un etaj, meşterul constructor Arthur Tunner îi adaugă cu multă abilitate încă un etaj, edificiul prezentând astăzi o expresie plastică unitară. Limbajul plastic corespunde stilului anilor 1900, curentul Sezession (szeceszió) eclectic - utilizând elemente neobaroce şi ale ordinului ionic. Ani îndelungaţi în edificiu şi-a avut sediul Regionala CFR.

Palatul Franz Marschall
Edificiul a fost proiectat de către arhitectul Martin Gemeinhardt, unul dintre corifeii arhitecturii anilor 1900 din Timişoara (Splaiul T. Vladimirescu 12, aut. de construire 14.12.1903, terminat la 1.11. 1904). Gemeinhardt a proiectat cel puţin alte patru construcţii în Elisabetin şi alte două în Iosefin. Expresia plastică a Palatului Marschall corespunde stilului anilor 1900, curentul Art Nouveau eclectic. Decoraţiile, care accentuau la nivelul acoperişului colţul între bulevard şi splai, ca şi cele care marcau axa mediană a celor două faţade la stradă, formate din nervuri inspirate din arhitectura gotică, au dispărut astăzi. Azi colţul este marcat de către un fronton triunghiular, iar axele mediane prin frontoane trapezoidale, străine aspectului plastic iniţial al clădirii. Luxurianta decoraţie a faţadelor, cu elemente neogotice reinterpretate în maniera anilor 1900, se păstrează doar parţial. Ea prezintă “pomul vieţii”, fluturi stilizaţi, elemente florale tipic gotice, toate tratate în maniera anilor 1900, curentul Art Nouveau.




 
Mihai Botescu, Mihai Opriş  

 

Născut în Iosefin: Francesco Illy, inventatorul expresorului de cafea

Editorii revistei Orizonturi culturale italo-române ne-au atras atenţia asupra unui articol foarte interesant, publicat în ediția din septembrie.

Preluam mai jos pasaje relevante pentru cartierul Iosefin, articolul complet putând fi consultat aici.

Inedit. Mirosul de cafea la Timişoara: pe urmele lui Francesco Illy

„Gustul cafelei Illy este consistent ca şi cel al şampaniei – al cărei secret este consistenţa. Sau ca şi cel al parfumului Chanel No. 5”, declara Andrea Illy, deţinătorul faimosului concern de cafea Illy, într-un interviu acordat publicaţiei „The New York Times”.

Puţini dintre români ştiu că între Illy şi Timişoara există o poveste. Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, şi s-a născut la Timişoara în anul 1892 într-o familie catolică. Un adevărat destin mitteleuropean.

Iosefin - întâlnirea cu trecutul

    Sâmbătă, 27 octombrie, de la ora 10, copii, părinţi, bunici şi curioşi s-au strâns în foaierul Teatrului pentru Copii şi Tineret Merlin din cartierul Iosefin pentru a lua parte la programul pregătit în cadrul proiectului “Memoria cartierului meu”.

    De la intrare deja, cei interesaţi au putut recunoaşte clădiri şi peisaje din cartierul Iosefin, îmbrăcate în culori luminoase. Picturile pe sticlă expuse au fost realizate de către elevii Colegiului Naţional Bănăţean din clasele a VIII-a C şi a VII-a B sub coordonarea echipei Fundaţiei Rubin formate din Alexandra Văcăruş şi Ion Văcăreanu.

    Deschiderea a fost în sunete melancolice de chitară cu elevii Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu - Mihai Cinca, Silviu Nuţă şi Darian Neag, coordonaţi de prof. Adrian Mardan.

    După o scurtă introducere din partea organizatorilor proiectului şi a domnului viceprimar Sorin Grindeanu, elevii clasei a IV-a  C de la Colegiul Naţional Bănăţean încântat spectatorii cu sceneta ”O zi de piaţă în Iosefin”. Mulţumim doamnei Gina Macovei pentru scenariu, regie şi coordonarea elevilor, doamnei Marina Nicolici pentru scenografie, şi domnului Geo Macovei pentru fundalul muzical.

    Istoricul Ioan Haţegan a preluat microfonul povestind despre Iosefinul de altă dată, conectat prin canalul Bega cu Curtea Imperială de la Viena, pe scurt, un înfloritor cartier comercial, industrial, meşteşugăresc.

    Din partea Asociaţiei Culturale Ariergarda, Bogdan Munteanu a citit textul ”Leneşul”, inspirat de plimbările sale prin cartier.

    La final, cei prezenţi au fost invitaţi să descopere pe îndelete comorile cartierului, având ca ajutor pliantele pregătite de organizatori.

digi24.ro | Poveştile Timişoarei

digi24.ro | Poveștile Timișoarei: Două dintre cele mai vechi cartiere ale Timişoarei au fost prezentate publicului într-un mod inedit. Elevii Colegiului Bănăţean au pus în scenă momentele reprezentative ale istoriei zonelor Iosefin şi Elisabetin. Iar proiectul de cunoaştere a istoriei oraşului vine şi ca un demers de sprijinire a Timişoarei în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

Descoperă cartierul istoric al Timişoarei: Iosefin

Ce legătură poate fi între cartierele timişorene şi Sissi, cea mai frumoasă împărăteasă a Austriei?

Află mai multe poveşti de la istoricii oraşului, condimentate cu muzică, texte ale unor scriitori importanţi, scenete de teatru haioase şi interactive, tururi ghidate ale celor mai frumoase clădiri din cartier.

UNDE? Piaţa Mocioni (fostă Kuttel). În caz de ploaie, sala Teatrului Merlin.
CÂND? Sâmbătă, 27 octombrie 2012, ora 10:00

Află trecutul cartierului tău şi povesteşte-l şi altora!

Atelierele de pictură pe sticlă

În data de 16.10.2012, elevii Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara au descoperit noi tehnici de pictură şi simboluri ale cartierului în care învaţă. Pentru cartierul Iosefin, animatorii Fundaţiei Rubin au pregătit fotografii reprezentând clădirile din zonă şi stilul de arhitectură, malurile râului Bega, bisericile şi turnul de apă.

La atelier, 50 de elevi din clasele a VIII-a C şi a VII-a B au învăţat cum pot transpune fotografiile în lucrări folosind pictura pe sticlă. Modelele sunt pline de originalitate deoarece pictarea sticlei se poate face cu culori transparente sau opace, cu pastă contur sau plumb aplicat.

Prin tehnica vitraliului, imaginile redau o cromatică armonioasă ce conferă o varietate infinită de forme care îşi modifică intensitatea la fiecare oră din zi, în funcţie de lumina soarelui.

Rezultatele aşteptate în urma atelierelor sunt deosebite şi vă invităm să le descoperiţi în fotografiile de mai jos!

Întâlnire de lucru în cadrul proiectului Memoria Cartierului Meu

      În data de 3 octombrie 2012 s-a desfăşurat întâlnirea de lucru între Consiliul Consultativ de Cartier Iosefin şi echipa proiectului Memoria Cartierului.
      Sub îndrumarea istoricului Ioan Haţegan şi a preşedintelui de Consiliu, dl. Opriţescu, am parcurs un scurt tur al cartierului ce şi-a căpătat numele în urma unei vizite a lui Iosif al II-lea, în anul 1773.

    După scurta trecere în revistă atât a faptelor istorice formale cât şi a unor amintiri personale care motivează afecţiunea faţă de cartier, participanţii la întâlnire au dezbătut lista elementelor principale care să fie evidenţiate prin proiect.
      Spiritul cartierului, timp de sute de ani, a fost dat în primul rând de diversitatea etnică din Iosefin. Germani, maghiari, sârbi, evrei, români şi alte grupuri au convieţuit şi au creat o comunitate bogată şi întreprinzătoare.
     Bunăstarea şi spiritul antreprenorial reies mai ales din atelierele şi fabricile ce s-au ridicat în timp (amintim distileria şi rafineria de spirt, fabrica de tutun, fabrica de chibrituri, fabrica de pălării, moara mecanică, fabrica de mătase, fabrica de lanţuri).
  Toleranţa şi caracterul multiconfesional sunt reflectate prin prezenţa unor clădiri reprezentative, cum ar fi Biserica Ortodoxă din Iosefin, biserica fostei mănăstiri a călugăriţelor din ordinul Notre Dame şi Sinagoga din Iosefin.
    Membrii Consiliului Consultativ de Cartier doresc să păstreze vie şi amintirea celor 2 cluburi sportive: RIPENSIA - primul club profesionist de fotbal din România, apărut în 1928, şi CHINEZUL -botezat în 1910 după numele conducătorului de oşti Pavel Chinezul.

     Cu ajutorul acestui blog, ne vom strădui să scoatem la lumină cât mai multe informaţii interesante despre Iosefin.

      Vă invităm să ne însoţiţi în această redescoperire a cartierului!